Movimentu europeu pro s’amparu de sas regiones natzionales
citizens initiative for national regions
Polìtica de coesione pro s’egualidade de sas regiones e sa sostenibilidade de sas culturas regionales

In s’Unione Europea b’ant regiones e distretos geogràficos medas chene cumpetèntzias amministrativas, chi si podent distìnghere dae sas àreas a curtzu pro more de sas caraterìsticas natzionales, linguìsticas e culturales. Sas comunidades natzionales chi formant una majoria locale, o chi in cue sunt presentes in unu nùmeru sustantziale, ma sunt in minoria in s’istadu membru, e duncas benint tratadas che a minorias dae s’istadu, sunt bardiadores de culturas europeas antigas e de limbas chi sunt fontes de annotu de sa diversidade culturale e linguìstica de s’Europa e, in unu sensu prus ampru, de s’Europa matessi. Dae como in antis nos amus a riferire a custas àreas cun su nùmene de regiones de minorias natzionales/ètnicas o, simpremente, regiones natzionales.

Sa definitzione legale de sas regiones de minorias natzionales/ètnicas est essentziale, e pro custa resone – in su cuntestu de s’artìculu 6 de su tratadu de Lisbona – unu si podet riferire a su chi sighit:

  1. Racumandatzione 1811/2007 de su Cussìgiu de Europa, chi in su de 6 puntos suos afirmat custu: una majoria de sos istados membros de su Cuntzìliu de Europa incluit comunidades cun un’identidade culturale, polìtica e istòrica forte, chi non sunt petzi regiones ma pòpulos e sotziedades cun una personalidade colletiva marcada (descritos che a regiones, natziones, natzionalidades, paisos etz.) chi no ant istabilidu un’istadu issoro ma mantenent caraterìsticas diferentziadoras visìbiles chi ammustrant una voluntade polìtica pro s’auto-guvernu;
  2. Dispositziones medas de sa Cunventzione Cuadru pro s’Amparu de sas Minorias Natzionales chi chistionat de àreas in ue istant persones chi faghent parte de minorias natzionales, traditzionalmente o in nùmeru sustantziale;
  3. S’artìculu 11 de sa Racumandatzione 1201/1993 de su Cussìgiu de Europa, chi afirmat: In sas regiones in ue sunt in majoria, sas persones chi faghent parte de una minoria natzionale ant a dèpere tènnere su deretu de tènnere a disponimentu issoro autoridades locales o autònomas apropriadas o de tènnere un’istadu ispetziale, chi currispondat a sa situatzione ispetzìfica istòrica e territoriale e in cunformidade cun sa legislatzione interna de s’istadu;
  4. Sa Carta Europea pro sas Limbas Regionales o de Minoria, chi definit su territòriu in ue sa limba regionale o de minoria s’impreat comente s’àrea geogràfica in ue cussa limba est sa modalidade de espressione de unu nùmeru de persones chi giustìficat s’adotzione de sas mesuras vàrias de amparu e promotzione prevìdidas dae custa Carta;
  5. 5. S’artìculu 16 de sa Racumandatzione 1334/2003 de su Cussìgiu de Europa, chi afirmat chi su guvernu tzentrale depet reagire cun cumprensione cando sos grupos de minoria, in manera particulare cando sunt mannos e ant bìvidu in unu logu pro tempus meda, pedint una libertade prus manna pro amministrare in manera indipendente sos afares issoro;
  6. Sas traditziones costitutzionales comunes de sos istados membros de s’UE, in cunformidade cun s’artìculu 6 de su tratadu de Lisbona, e fintzas sas sentèntzias de sa Corte de Giustìtzia Europea e de sa Corte Europea de sos Deretos Umanos, chi incluint sas sentèntzias de sos casos Hauer, Nold e Thimosev. In s’ùrtimu, sa corte sentèntziat chi s’etnitzidade tenet s'orìgine sua in s’idea de grupos sotziales marcados dae su de èssere acumonados pro natzionalidade, afiliatzione tribale, fede religiosa, limba comuna, o traditziones e orìgines culturales;
  7. S’artìculu 3 de su Tratadu in subra de s’Unione Europea, chi narat chi s’UE depet rispetare sa diversidade culturale e linguìstica sua, e s’at a assegurare chi su patrimòniu culturale de s’Europa bèngiat amparadu e isvilupadu in sa diversidade sua;
  8. S’artìculu 167 de su Tratadu in subra de su Funtzionamentu de s’Unione Europea, chi narat chi s’Unione depet contribuire a sa froridura de sas culturas de sos Istados Membros, rispetende in su matessi momentu sa diversidade natzionale e regionale issoro.

Custas definitziones atuales, custos regulamentos, custas risolutziones sunt aplicàbiles a sa matessi manera a sas regiones autònomas chi tenent cumpetèntzias legislativas e a regiones chi non tenent nemmancu cumpetèntzias amministrativas, ma ant esprìmidu su disìgiu issoro de possedere unu status autònomu in intro de s’istadu.

Sos fatos afirmados inoghe in subra ammustrant in manera crara chi su cuntzetu de regiones de minorias natzionales/ètnicas (o regiones natzionales) no est un’innovatzione de sos organizadores de s’initziativa de sos tzitadinos atuales, totu sos elementos de su cuntzetu de definire in un’atu legale de s’UE esistint giai in unu nùmeru mannu de documentos internatzionales adotados dae medas de sos istados membros suos, e sunt in armonia perfeta cun sos valores fundamentales e sas punnas de s’Unione Europea.

Sas traditziones istòricas caraterìsticas, sa cultura, sa limba e sa religione de sos pòpulos chi istant in custas regiones sunt elementos de importu de sa coesione sotziale e territoriale chi sa polìtica de coesione de s’UE non diat dèpere ignorare. Sas caraterìsticas culturales tenent un’impatu in s’economia e in s’isvilupu de sas regiones ligadas, de sos istados membros e de s’UE, e sa polìtica de coesione de s’UE diat pòdere èssere unu fatore crae pro sa sustenibilidade de sa cultura de custas regiones e, pro estensione, de sa diversidade culturale de s’Europa, ca custas sunt sas regiones in ue custa diversidade est prus in perìgulu. A un’ala sas regiones ant meda prus pagu risursas a disponimentu issoro chi si potzant impreare pro su bardiamentu de sas culturas regionales issoro de sas chi tenent sos istados membros, ma a s’àtera ala sunt fintzas sas prus minetzadas dae sos protzessos ispontàneos - che a sa migratziones de su traballu e sos protzessos de assimilatzione chi nde resurtant – chi acumpàngiant sos cambiamentos econòmicos. In prus, in unos cantos istados membros sunt espostas a formas abertas o cuadas de discriminatzione econòmica, chi punnat a s’emigratzione de sa populatzione locale autòctona e a s’isperdimentu de cussa identidade regionale ispetzìfica. Isvantàgios simigiantes incluint cale si siat restritzione imposta a sos deretos linguìsticos, sa marginalizatzione de sa limba de sa regione in sa vida econòmica e, in generale, in sa vida pùblica, gasi comente àteras manifestatziones legales o pràticas de discriminatzione, cosa chi incluit cussas assotziadas a sas polìticas de s’UE e a sas risursas finantziàrias netzessàrias pro las atuare, e impreadas a iscopu de discriminatzione dae sos istados membros.

Custos protzessos sunt contràrios a sos valores fundamentales definidos dae s'artìculu 2 de su Tratadu in subra de s’Unione Europea, e duncas imponent òbligos a s’Unione, ca s'artìculu 3 non narat petzi chi s’UE “rispetat sa diversidade culturale e linguìstica sua”, ma afirmat fintzas chi “s’assegurat chi su patrimòniu culturale europeu siat salvaguardadu e valorizadu”. Duncas petzi rispetare sos valores fundamentales de s’UE non bastat pro blocare sos protzessos giai tzitados, e pro atuare sas polìticas de s’UE chene fàghere dannu a sos valores fundamentales de s’UE.

Su rispetu cara a sa diversidade culturale de s’UE est afortiadu galu de prus dae sa Carta de sos Deretos Fundamentales, artìculu 22: “S’Unione rispetat sa diversidade culturale, religiosa e linguìstica”. A su matessi momentu, s'artìculu 19 de su Tratadu in subra de su Funtzionamentu de s’Unione Europea afirmat chi “chene andare contra a sas àteras dispositziones de sos Tratados e in intro de sos lìmites cunferidos dae cussos a s’Unione, su Cussìgiu, deliberende a s’unanimidade sighende una protzedura legislativa ispetzìfica e a pustis de àere otènnidu su cunsensu de su Parlamentu Europeu, podet agire in manera apropriada pro cumbàtere discriminatziones basadas in subra de su sessu, de s’orìgine ratziale o ètnica, de sa religione o de credèntzias, de sa disabilidade, de s’edade o de s’orientamentu sessuale”.

S’initziativa de sos tzitadinos pro s'egualidade de sas regiones tenet tres punnas. In antis de totu, sa polìtica de coesione de s’UE diat pòdere tènnere unu ruolu de importu in sa realizatzione de sas punnas tzitadas in antis, e un’atu legale a banda diat pòdere èssere un’aina de importu pro garantire s'egualidade de sas regiones pro su chi pertocat a sas regiones natzionales. A s’àtera ala, diat èssere un’aspetativa mìnima su fatu chi sa polìtica de coesione de s’UE non depat violare sos printzìpios generales de s’UE, sas punnas suas, o sa diversidade culturale de s’UE, pro mèdiu de una gestione no apropriada de sas regiones natzionales. In prus, pro mèdiu de una polìtica de coesione adeguada, su potentziale econòmicu additzionale cuadu in sa coesione sotziale e territoriale de sas regiones de minorias ètnicas/natzionales podet èssere liberadu, e trasformadu in una risursa econòmica de valore, pro su bene non petzi de sas regiones ma de sos istados membros e de s’UE.

S’artìculu 174 de su Tratadu in subra de s’Unione Europea afirmat custu: “pro promòvere s’isvilupu armoniosu globale suo, s’Unione at a isvilupare e pessighire sas atziones suas chi batant a s’afortiamentu de sa coesione econòmica, sotziale e territoriale. In piessignu, s’Unione punnat a minimare sas disparidades intre sos livellos de isvilupu de sas regiones vàrias e s'arretradesa de sas regiones favoridas de mancu.”

In custu cuntestu s’artìculu 174 dislindat chi “intre sas regiones interessadas, b’at de dare cara in manera particulare a sas àreas rurales, a sas àreas influentzadas dae sa transitzione industriale, e a sas regiones chi sufrint de isvantàgios severos e permanentes naturales o demogràficos che a sas regiones prus setentrionales cun una populatzione minore meda e a sas regiones insulares, trans-lacanares o montagninas”.

A esèmpiu, s’artìculu 174 allistat ses categorias de regiones a sas cales benit acordada un’atentzione particulare pro realizare sa polìtica de coesione de s’UE. Custa lista no est esclusiva, però, ca lassat aberta sa possibilidade de l’ismanniare galu de prus pro mèdiu de un’atu legale a banda cun categorias noas, che a sas regiones cun caraterìsticas natzionales, ètnicas, linguìsticas e culturales, chi nois mutimus regiones de minorias natzionales/ètnicas. S’UE depet garantire un’atentzione particulare a sas regiones cun caraterìsticas natzionales, ètnicas, culturales, religiosas o linguìsticas, ca sunt populadas in una pertzentuale rilevante (chi podet èssere fintzas sa majoria) dae una comunidade autòctona europea, chi in cue at creadu sa cultura istòrica sua.

Sa discriminatzione – chi incluit fintzas sas formas cuadas suas – contra cussas regiones depet èssere proibida in manera severa. Li si depent dare sas matessi oportunidades de tènnere atzessu a sos fundos istruturales de s’UE, gasi comente a totu sos àteros fundos, risursas e programmas. Sa polìtica de coesione non si diat dèpere dirigire in manera peruna cara a s’eliminatzione o fintzas s’indebilitamentu de sas caraterìsticas natzionales, linguìsticas e culturales issoro. Sos fundos e sas polìticas de s’UE non si diant dèpere impreare in manera peruna comente trastes diretos o indiretos de discriminatzione contra a sas minorias. Pro custu, sos fundos e sas polìticas de s’UE non si podent impreare pro alterare sa cumpositzione natzionale, s’identidade regionale o s’immàgine culturale de una regione natzionale, o pro suportare polìticas ocupatzionales chi diant promòvere s’insediamentu de una fortza de traballu cun una cultura e una limba diferente. Custas pràticas sunt fintzas contràrias a sos impignos internatzionales de sos istados membros, e a su patrimòniu costitutzionale comune issoro.
De cunsighèntzia, durante sa creatzione de sas regiones NUTS, tocat de tènnere in contu sas làcanas linguìsticas, ètnicas e culturales, in paris a sa voluntade de sas comunidades autòctonas chi formant sa majoria de sa populatzione de sa regione, esprìmida pro mèdiu de unu referendum locale in antis de sa lacanadura de sas regiones NUTS.

Fintzas su Regulamentu 1059/2003/EC in subra de s’istabilimentu de una classificatzione comuna de sas unidades territoriales pro sas istatìsticas (NUTS) afirmat chi in sa creatzione de sas regiones NUTS tocat de pigare in cunsideru sas tzircunstàntzias sòtziu-econòmicas, istòricas e culturales. Ritenimus chi siat netzessàriu chi custa dispositzione si depat formulare in manera crara e esplìtzita in s’atu legale pro s’amparu de sas regiones natzionales, cunforma a sos impignos de sos istados membros, sos valores fundamentales de s’UE e sa polìtica de coesione.

B’ant medas regiones natzionales in s’UE cun una variedade manna de cumpetèntzias legislativas. Pro mèdiu de s’autonomia issoro, sunt in gradu de trasformare sas ispetzifitzidades issoro in risursas econòmicas. Nen sa polìtica de coesione de s’UE, nen sas polìticas econòmicas de sos istados membros podent traballare sighende su printzìpiu de su “trunca-erba”. Si una natzione est in gradu de creare istandards de vida prus artos pro mèdiu de sa capatzidade sua de organizatzione autònoma, sa morale de su traballu arraighinada in sa cultura sua, e sas traditziones culturales suas, custas cosas si depent tratare comente parte de sa cultura regionale, e non bi si podent impònnere nen mesuras restritivas nen tassas in prus. Custu diat minare su potentziale additzionale pro sa crèschida de s’UE, chi tenet sa fonte sua in sas regiones matessi. B’at de notare chi sos resurtados econòmicos de medas de custas regiones cun deretos de gestione autònoma a raju ampru in intro de s’UE ammustrant chi s’autonomia in intro de de s’istadu no at petzi agiudadu s’isvilupu de su grupu ètnicu chi in cussa regione istat, ma at frunidu unu surplus econòmicu e culturale a s’istadu membru, e a s’Europa intrea. Sa definitzione generale de s’UE de sas regiones natzionales/ètnicas, e su cuadru legale e istitutzionale chi lis pertocat, diat frunire avantàgios pro totu s’Europa chi sinuncas non diant èssere garantidos.

Sa majoria de sas comunidades de sas regiones natzionales sunt pòpulos. Duncas, sas regiones natzionales sunt sas pàtrias de sos pòpulos, gasi comente sos paisos de s’Europa, e diant dèpere èssere tratadas in sa matessi manera. Non diant dèpere èssere tratadas comente colònias in peruna manera; totu – incluende sas cuadas – sas formas de isfrutamentu issoro sunt contràrias a sos valores fundamentales de s’ONU, gasi comente a sos valores e a sas punnas de s’UE.

Ammentamus·nos chi sos pòpulos de sas Natziones Unidas – in sa Carta de s’ONU – espriment sa fede issoro in s'egualidade de sas natziones mannas e minores, e chi su Patu Internatzionale in subra de sos Deretos Tziviles e Polìticos afirmat chi “totu sos pòpulos podent, pro sas punnas issoro, dispònnere publicatzione de sa richesa e de sas resursas naturales issoro chene pregiudicare peruna obligatzione chi derivet dae sa cooperatzione econòmica internatzionale, basada in subra de su printzìpiu de su vantàgiu retzìprocu e de sa lege internatzionale. In casu perunu unu pòpulu podet èssere privadu de sos mèdios de sussistèntzia suos”. Comente cunsighèntzia direta de s’universalidade de sos deretos umanos, custu deretu s'àplicat fintzas a sas minorias, in manera indipendente dae su fatu chi sas comunidades de sas cales faghent parte siant definidas che a regiones, natzionalidades o paisos.

B’ant medas regiones natzionales chi tenent una limba chi non faghet parte de sas limbas ufitziales de s’UE. Custas limbas (comente su catalanu, su bascu, su brètone, su corsicanu, su gallesu, s’iscotzesu, su frisone etz.) sunt batidoras de culturas europeas antigas, e non diant dèpere èssere tratadas comente limbas de segunda classe. Sunt parte de sa diversidade culturale de s’Europa, sa discriminatzione issoro non diat dèpere èssere permìtida. In custu ispìritu, unas cantas limbas podent devènnere limbas ufitziales de su Tratadu, in base a s’artìculu 55 de su Tratadu in subra de s’Unione Europea: Custu Tratadu si podet bortare fintzas in cale si siat àtera limba determinada dae sos istados membros intre cussas chi, cunforma a s’òrdine costitutzionale issoro, gosant de unu status ufitziale in totu o in parte de su territòriu issoro. In sa vida econòmica de s’Europa, in sas istitutziones de s’UE, ant su deretu a tènnere su matessi status de sas limbas ufitziales de sos istados membros.

Sa risolutzione de su Parlamentu Europeu in subra de S’Amparu de sas Minorias e sas polìticas Contra a sa Discriminatzione in un’Europa Illargada, in su de 44 artìculos suos, afirmat chi su Parlamentu Europeu “retenet chi un’atentzione particulare si diat dèpere riservare a grupos de persones chi faghent parte de minorias linguìsticas, e pedit a sa Cummissione e a sos Istados Membros de las tratare cunforma a sos printzìpios istabilidos dae sa Carta Europea in subra de sas Limbas Regionales o de Minoria, sa FCNM e sas giai mentovadas racumandatziones de s’Aia e de Lund”.

In su de 45 de sos artìculos suos, sa matessi risolutzione afirmat chi “sa partetzipatzione efetiva a su protzessu detzisionale basada in sos printzìpios de sussidiariedade e autoguvernu est una de sas manera prus eficatzes de gestire sos problemas de sas comunidades de minoria traditzionales, sighende sas mègius pràticas chi esistint in intro de s'Unione”. S’artìculu 46, imbetzes, sutalìniat chi “sas comunidades minoritàrias natzionales traditzionales tenent netzessidades ispetzìficas diferentes dae àteros grupos de minoria, chi sa polìticas pùblicas diant dèpere èssere prus miradas e chi s’Unione matessi depet afrontare custas netzessidades in una manera prus apropriada”.

Nois, sos organizadores e sustenidores de s’Initziativa de sos Tzitadinos pro s'egualidade de sas regiones, semus de acordu de su totu cun custa risolutzione de su Parlamentu Europeu, e noa aunimus a sa rechesta a sa Commissione e a sos istados membros, chi pedit chi sa legislatzione chi at a èssere elaborada dae sa Commissione siat in cunformidade cun sas netzessidades formuladas in sa risolutzione. Acollimus totu sos passos minores fatos cara a custa diretzione, intre sos cales est incluidu cussu intituladu “Migrantes, Minorias e Educatzione” publicadu dae sa FRA, chi dèdicat unu capìtulu a banda a “Sa Situatzione de s’Educatzione de sas Minorias Autòctonas e Indìgenas”.

Creimus chi, pro assegurare s'egualidade intre sas regiones e sa sustenibilidade de sas culturas regionales, si depat prevènnere su ritardu econòmicu de sas regiones natzionales de s’Europa e bògiant mantesos sos tèrmines de sa coesione econòmica, sotziale e territoriale issoro, in una manera chi non nde alteret sas caraterìsticas. Pro custa punna, li si depent garantire oportunidades uguales de atzèdere a fundos istruturales e a àteros fundos, resursas e programmas de s’UE, e si depent garantire sa sustenibilidade de sas caraterìsticas issoro e s’isvilupu econòmicu apropriadu issoro, in manera chi s'isvilupu armoniosu globale de s’UE si potzat sustènnere e sa diversidade culturale sua si potzat mantènnere.

Custas garantzias, cunforma a sas risolutziones tzitadas in subra e a sa voluntade de sas comunidades mentovadas, diant pòdere devènnere sas istitutziones de guvernu autònomu regionales, chi depent èssere dotadas de cumpetèntzias bastantes pro agiudare a sustentare sas caraterìsticas natzionales, linguìsticas e culturales de sa regione, e s’identidade regionale.
Sa legislatzione diat dèpere fintzas istabilire chi sos Istados Membros depant, chene ritardos, acumprire a sos impignos internatzionales issoro cunfronta a sas minorias natzionales. Sa violatzione o su rispetu mancadu de sos impignos diat èssere una violatzione de sos valores allistados in s’artìculu 2 de su Tratadu in subra de s’Unione Europea, e diat implicare sa protzedura descrita in s’artìculu 7.

In prus de definire su cuntzetu de regiones natzionales, s’atu elaboradu dae sa Cummissione las depet fintzas identificare e numenare in un’apenditze, pighende in cunsideru sos critèrios in sos documentos internatzionales allistados, e sa voluntade de sas comunidades interessadas.

In su cuntenutu suo, s’atu legale chi sa Cummissione depet elaborare depet èssere basadu in subra de sos valores dislindados in sas racumandatziones 1201/1993, 1334/2003, 1811/2007 de su Cunsìgiu de Europa, sa Carta Europea de s’Autonomia Locale, Sa Carta Europea in subra de s’Autonomia Regionale, sa Carta Europea pro sas Limbas Regionales o de Minoria, sa Cunventzione Cuadru pro s’Amparu de sas Minorias Natzionales, sa detzisione de su Parlamentu Europeu in subra de sa tzitadinàntzia de s’UE adotada in su 21 de santandria de su 1991 e sa Risolutzione 2005/2008 (INI) de su Parlamentu Europeu in subra de S’Amparu de sas Minorias e sas Polìticas Contra a sa Discriminatzione in un’Europa Illargada , e depet sighire sas punnas issoro. A su matessi tempus depet cunsiderare comente istandards internatzionales totu sos deretos individuales e colletivos adotados generalmente dae sos istados membros de s’UE, su patrimòniu costitutzionale comunu, in sa manera chi sa Corte de Giustìtzia Europea l’at determinadu in sa sentèntzia sua pro su casu Hauer.

(Adatadu dae su comitadu permanente de su Cussìgiu Natzionale de sos Secleros su 4 de austu de su 2012 in Ghindar – Makfalva)

Izsák Balázs

 

• nationalregions.eu • nemzetiregiok.eu • regiuninationale.ro • nationaleregionen.eu • regionsnacionals.eu • regionesnacionales.eu • regionynarodowe.eu • regionsnationales.eu • aberrieskualdea.eu • nationaleregios.eu •
• European Citizens' Initiative • Europako Hiritarren Ekimena • Европейска гражданска инициатива • Evropská občanská iniciativa • De europæiske borgerinitiativ • Euroopa kodanikualgatus • Eurooppalainen kansalaisaloite • L'initiative citoyenne européenne • Iniciativa dos cidadáns europeos • Πρωτοβουλία των Ευρωπαίων Πολιτών • Europees Burgerinitiatief • Europska Građanske inicijative • Tionscnamh Eorpach na Saorámach • Evrópskra ríkisborgara Initiative • Iniciativa Ciutadana Europea • Europejska Inicjatywa Obywatelska • Eiropas pilsoņu iniciatīva • Eiropas pilsoņu iniciatīva • Inizjattiva taċ-Ċittadini Ewropej • Európai polgári kezdeményezés • Europäische Bürgerinitiative • Iniziativa dei cittadini europei • Европейская гражданская инициатива • *Iniciativa dos Cidadãos Europeus • Iniciativa Ciudadana Europea • Iniţiativa cetăţenească europeană • Europeiska medborgarinitiativet • Európska občianska iniciatíva • Evropska državljanska pobuda • Avrupa Vatandaş Girişimi • Menter Dinasyddion Ewropeaidd •

Partners

  • Szekler National Council
    logo sznt
  • Euzko Alderdi Jeltzalea
    eaj pnv
  • Assemblea Nacional Catalana
    assemblea
  • Junts
    junts
  • Consell per la República Catalana
    Consel per la Republica Catalana
  • Plataforma per la Llengua
    Vlaamse
  • Conradh na Gaeilge
    Conradh na Gaeilge
  • Vlaamse Volksbeweging
    Vlaamse

  • Compromiso por Galicia
    Compromiso por Galicia
  • European Free Alliance
    European Free Aliance
  • Federal Union of European Nationalities
    FUEN
  • European Language
    Equality Network
    European Language Equality Network
  • International Commission
    of European Citizens
    International Commission of European Citizens
  • Hungarian Civic Party
    Hunagrian Civic Party
  • Hungarian National
    Council of Transylvania
    Hungarian National Council of Transylvania

  • Hungarian People's Party of Transylvania
    Transylvanian Hungarian Peoples Party
  • Democratic Alliance
    of Hungarians in Romania
    Democratic Alliance of Hungarians in Romania
  • Party of Hungarian Community
    Party of Hungarian Community
  • Hungarian Christian
    Democratic Alliance
    Hungarian Christian Democratic Alliance
  • Initiative der kulturellen
    Autonomie Schlesiens e.V. (IkAS)
    Initiative der kulturellen Autonomie Schlesiens e.V. (IkAS
  • Municipality of Budapest
  • Municipality of Gyergyó-
    szentmiklós
  • Municipality of Csíkszereda
  • Municipality of Sepsiszent-
    györgy
  • Municipality of Vác
  • Society for Hungarians of the Carpathian Basin
  • National Association of Szeklers from Bukovina
    logo bszosz
  • Society for Szeklerland
  • Municipality of Kézdivásárhely
  • Municipality of Farkaslaka
  • Municipality of Kerepes
  • Municipality of Törökbálint
  • Rákóczi Association
  • Municipality of
    Csíkpálfalva
  • Municipality of
    Eger


  • Municipality of
    Budapest, XV. kerület
  • Municipality of
    Hódmezõvásárhely
  • Municipality of
    Székelyderzs
  • Citizens' Initiative for a better Komárom
  • The Sepsireform Association
  • Municipality of
    Kápolnásfalu
  • Municipality of
    Szentegyháza
  • Municipality of
    Érd
  • The National Association of the Transylvanian circles
  • Municipality of
    Szentendre
  • Association for the Transylvanian Hungarians
  • Hungarian Civic Circle Civil Association
  • Civil Organizations Federation of Covasna County
  • Eudoxia 20 Foundation
  • Municipality of
    Mány
  • Municipality of
    Székesfehérvár
  • Municipality of
    Makfalva
  • Union of Transylvania family associations
  • Association of Transylvanian extended families
  • Hungarian Castle Foundation
  • Municipality of the XXII'nd District of Budapest - Budafok-Tétény
  • YOU ARE IMPORTANT!© Movement
  • Municipality of
    Zebegény
  • Municipality of
    Vargyas
  • Municipality of
    Devecser
  • Municipality of
    Uzon
  • Municipality of
    Békés
  • Sudetendeutsche Landsmannschaft
  • Municipality of
    Újkígyós
  • Municipality of
    Kaposvár
  • Municipality of
    Dévaványa
  • Municipality of
    Püspökladány
  • Hunnia Baráti Kör
  • Municipality of
    Nagykanizsa
  • Municipality of
    Dunaújváros
  • Municipality of
    Enying
  • Municipality of
    Kisláng
  • Municipality of
    Pusztaszabolcs
  • Municipality of Dunaszerdahely
  • Municipality of Újpest
  • Municipality of Dunakeszi
  • Municipality of Tata
  • Keresztény Értelmiségiek Szövetsége
  • Magyarország Barátai Alapítvány
    logo mba
  • Municipality of Terézváros
    Municipality of Terézváros
Design & Development: Digital Studio